Prima pagină > Bilingual, Personale > Nu sunt Charlie, dar… / I am not Charlie, but… (bilingv RO/EN)

Nu sunt Charlie, dar… / I am not Charlie, but… (bilingv RO/EN)

(English version below)

Când o să înțelegem? O să înțelegem vre’odată? Eu unul nu știu, iar zile ca cele pe care le-am avut săptămîna asta mă fac să cred că nu…În primul rînd, conceptul de religie reprezintă astăzi, per total, un detriment raportat la civilizație, iar, în al doilea rînd, orice religie care se prezintă ca fiind “singura” “adevărată” nu va face decât să creeze ură și ignoranță indiferent de intențiile cu care a pornit la drum. Și, pentru toți cei care ard de nerăbdare să ajung la analogia cu naziștii: cele două mari religii care se încadrează în descrierea de mai sus (creștinismul și islamul) și care, conform wikipedia, au împreună, 55% din populația de pe glob, îi privesc pe cei care nu subscriu acestor religii ca pe niște sub-oameni (oameni de clasa a doua) exact precum naziștii îi priveau pe evrei. Și, bineînțeles, fiind un principiu fundamental al religiei, el s’a diseminat în toate sub-curentele lor. Catolicii, protestanții, ortodocșii, ortodocșii pe stil vechi (rusesc), mormonii, suniții, șiiții și restul muppeților se percep ca fiind singurii credincioși în dumnezeul adevărat cât despre restul sunt destinați iadului, așa că, lăsînd la o parte convențiile sociale, ceilalți nu contează. Din păcate, pînă nu vom putea, colectiv, să depășim aceste puncte de vedere, va exista discriminare.

Cu istoria nu are nici un rost să te cerți. Islamul a apărut în jurul anului 630 AD, și s’a solidificat ca religie dominantă în jurul anului 750 AD. Cum nu există decât o singură altă mare religie monoteistică de o importanță similară nu’l putem compara decât cu creștinismul care a apărut în jurul anului 100 AD și s’a consolidat ca religie în jurul anului 250 AD ajungând la un punct în care, în 313 AD, a început un proces treptat de a acapara toată civilizația, reprezentată în acel timp de Imperiul Roman. După două secole de consolidare și prevertire sau convertire a vechilor valori romane, putem spune că creștinismul a fost una din cauzele majore care au adus prăbușirea imperiului fapt oficializat odată cu prăduirea Romei din 476 AD. Acel moment a reprezentat începutul epocii întunericului pentru Europa și a fost în fapt o regresiune la status quo-ul de aproape cinci secole în urmă.

A luat încă cinci secole pentru ca regatele creștine să se solidifice pe suprafața fostului cel mai întins imperiu și, unite prin religie, să pună bazele unei noi cuceriri a lumii. Cea mai mare religie monoteistică a avut nevoie de nouă secole pentru a’și începe misiunea de a converti întreaga lume. Acest moment a reprezentat începutul epocii cruciadelor care nu trebuiesc privite doar ca pe niște expediții militare spre Ierusalim. Deși acestea au fost preferatele istoriei, a fost o cruciadă regională împotriva catharilor care, după căderea orașului Bezier, în 1209 (creștinismul avea o vîrstă de 11 secole) a dat poate cel mai faimos și des atribuit greșit citat cărților de istorie: “omorîți’i pe toți, Dumnezeu își va recunoaște supușii”. Acest citat reprezintă esența resetimentelor unui fundamentalist vizavi de “infideli” și propria’i credință oarbă că acțiunile sale îi vor asigura accesul în rai.

Epoca cruciadelor s’a răsuflat pînă la finalul secolului XIII și s’a încheiat de tot în secolul XV, ultimele cruciade fiind eforturi locale în zonele de frontieră ale influenței creștine. Totuși, e relevant că, după o perioadă de consolidare, de atingere a unei mase critice, la întîlnirea cu un adversar, religia a fost folosită ca fundament pentru război ajungându-se la situația în care dușmanii nu mai erau percepuți ca oameni, iar propria cauză era privită de credincioși ca pe un mandat divin asigurîndu-le, astfel, mîntuirea.

Dacă e ceva din toate astea ce pare relevant pentru mediul geopolitic de astăzi și pentru “terorismul islamic”, e din cauză că este relevant. Poate că islamului ‘i-a luat mai mult timp să’și atingă masa critică, poate și din cauza expansiunii coloniale din secolele XVI și XVII ce a pus pauză pentru toată lumea și, pentru un timp, a dat impresia chiar că există destul Pămînt pentru toate religiile lumii, poate și din cauza celor două războaie mondiale care au ocupat o porțiune imensă a secolului 20, dar eu cred că această masă critică a fost atinsă odată cu revoluția islamică din Iran iar entități ca Al Queda și ISIS sunt doar manifestări ale echivalentului islamic al fenomenului cruciadelor atît cum îi este permis de civilizație. Nu pot decât să sper că nu vor urma secole de astfel de “atacuri”, dar datele istorice sunt împotriva acestei teorii.
Ceea ce eu găsesc extrem de frustrant este că, în condițiile în care educația este ceva universal accesibil și face perimat orice beneficiu al religiei, fie creștinism, fie islamism, totuși sunt atîția care își expun religiozitatea cu atîta mîndrie aproape în ciudă. Când tragi linie, atît creștinismul cât și islamul nu sunt altceva decât încă o altă religie, fiecare din ele lipită la finalul seriei infinite de religii care au defilat pe suprafața pămîntului precedîndu-le, fiecare din ele născută din aceeași dorință fundamentală ce aseamănă toate religiile – aceea de a controla o masă de oameni. Mergînd înapoi în preistorie, forța brută determina cine are controlul, asta pînă când un tip mai deștept decât cei din jurul lui s’a decis să pretindă că e în comuniune cu (un) zeu și ‘și-a adunat în jur un număr de prozeliți capabili să exercite control colectiv asupra celor care aveau forța brută, în timp ce el însuși îi controla pe prozeliți prin misticism și dogmă… Și, la dracu’, fix asta a fost și evoluția creștinismului și a islamului. Nu există nici un adevăr absolut ascuns în cele două cărți principale ale celor două religii, și odată ce dăm asta la o parte, nu rămîn din ele decât un set de reguli și dogme care sunt folosite pentru a dicta și a exercita control asupra “credincioșilor”, și promisiunea unei “vieți de apoi” de folost ca unealtă de recrutare pentru împovărați și pentru asupriți. E un caz atît de simplu de “pasărea din mînă face cât două pe gard” încât nu pot să înțeleg cum de oricare dintre cele două religii mai are încă succes.

Cum naiba de nu realizăm că potențialul uman este relativ infinit atunci când îl raportăm la felul în care ne trăim viețile acum, utilizînd maxim 20% din creier? Numai imaginați-vă ce schimbare de perspectivă au putut produce educația și știința în 336 de ani de la momentul în care, în 1633 când Galileo Galilei a fost pus să’și retragă spusele despre helio-centrism sub amențarea cu moartea, când oficial universul începea la Cabo de Roca din Portugalia și se termina la Nossapu-misaki în Japonia, pînă la momentul în care o planetă întreagă s’a uitat în direct la aselenizare în 1969, iar acel eveniment, atunci când ne raportăm la tehnologia pe care o avem azi la dispoziție pare a fi realizat cu o praștie și săgeți. Totuși, în ciuda tuturor dovezilor istorice că umanitatea a progresat atunci când s’a axat pe știință și cercetare și că a regresat atunci când s’a axat pe dogme, încă umblă unii care ucid în numele dumnezeului lor și alți idioți care, deși nu’s la fel de letali, sunt la fel de nocivi în eforturile lor de a preda creaționismul în școli și în convingerile lor de a nu crede în dinozauri.

Pentru mine nu e nici o diferență între fundamentaliștii religioși. Nu’mi pasă dacă venerează icoane, cruci, se roagă cu rozarii sau se pleacă cu fața la Mecca, întotdeauna vor genera ură, dispreț și regres pentru civilizație. De la un dobitoc care are senzația că proclamă gloria lui dumnezeu dacă câștigă concursurile din Survivor, la bestiile care au prăbușit avioanele în World Trade Center (nu e sezon de sărbători fără o vizionare a filmului Singur Acasă 2…), la monștrii responsabili pentru atentatul de la redacția Charlie Hebdo, la bază nu sunt diferiți cu nimic între ei. Și, trecând peste realitatea curentă, săpînd în istorie, nu e nici o diferență între ei și personaje ca Himmler, Hitler, Arnaud Alamaric sau fiecare dintre cei implicați în inchiziție sau cei responsabili pentru procesele vrăjitoarelor din Salem.

Nu’mi pasă dacă cineva are nevoie să aibă o relație personală cu divinitatea atît timp cât credința și convingerile lor nu afectează pe NIMENI, fie prin prozelitism fie prin intruziune violentă. ‘Mi-ar plăcea să’mi imaginez cum ar arăta lumea dacă pentru o singură zi toată lumea ar trăi realizînd și acceptîndu’și finalitatea propriei mortalități fără nici un fel de glazurare cu “viața de apoi” și, deși nu cred că am capacitatea cerebrală pentru un asemenea efort de imaginație, cred că ar fi cea mai bună definiție a utopiei.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

When are we gonna get it? Are we ever gonna get it? I don’t know, and it’s days like we’ve had this week that forbid me to even hope that we will… First of all, as a concept, religion is nowadays overall detrimental to our society and second of all, any religion that professes itself as “the only one true religion” will breed hatred and ignorance no matter what its intentions are. And for everyone who’s been holding their breath for the unavoidable nazi analogy here it comes: the two main religious veins which fall under the description stated above (christianity and islam) which according to wikipedia account for over 55% of the world’s population will treat those not affiliated as second class humans just like the nazis regarded the jews. And of course, since it’s a fundamental principle of the two religions it then disseminates in between the various sub-currents of the respective religions. The catholics, the protestants, the orthodox, the old-style Russian orthodox, the mormons, the sunni, the shiites and all the other muppets all believe of themselves that they are the believers in the one true god and everybody else is going to hell so, ultimately, all societal conventions aside, none of the others matter. Unfortunately, until we can all move past this stage, there will always be discrimination.

There is no arguing with history. Islam sprung up around 630 AD, but really solidified as a religion as late as 750 AD. We only have one other monotheistic practice that is of equal importance, so we can only compare islam to christianity which sort of sprung up around 100 AD and finally broke through as an established religion around 250 AD to the point where in 313 AD it began a slow process of taking over civilisation which was represented at the time by the Roman empire. After two centuries of consolidation and perversion or conversion of the old roman philosophies and way of life, one could argue that it was among the main causes that brought about the fall of the empire which was made official by the sack of Rome in 476. That moment marked the beginning of the dark ages for Europe and a literal regression to the status quo of some more than 5 centuries before.

It took another five centuries for christian kingdoms to solidify on the remains of what once was the greatest empire on earth and then, united through faith, they would be ready to take over the world once more. The single largest monotheistic religion, at about 9 centuries old, began its mission to “convert” the known world. It was the dawn of the age of the crusades, which should not be regarded simply as a few military expeditions to Jerusalem. These ones were surely the most famous and the most revered by history, but it was a small, regional crusade agains the cathars where, on the sack of Beziers, in 1209 (christianity was 11 centuries old) probably one of the most often quoted and misattributed phrases was carved into the history books: “kill them all, God will know his own”. This quote embodies the essence of a fundamentalist’s disdain for “infidels” and their own blind belief that their actions would offer them access to the kingdom of heaven.

The crusading movement pretty much sputtered by the end of the 13th century and continued in certain frontier regions as late as the 15th century. However, what’s relevant here is that, after a period of consolidation, of reaching critical mass (if you will), when faced with an adversary, religion was used as a foundation for war to the point where one’s adversaries were perceived as lesser humans and one’s mission was divine mandate thus ensuring one’s salvation.

If at some point it seems that all this hoopla seems relevant to current world affairs and “islamic terroritss”, it’s because it is. It may have taken some more centuries for islam to reach its critical mass, maybe due to the colonial expansions of the 16th and 17th centuries which put everything on hold for everyone and even toyed with the notion that there’d be enough of this world to go around for every religion, maybe due also to the two world wars that tore up the 20th century, but I believe that islam has reached critical mass once the Iranian islamic revolution happened and, later, Al Quaida and, now, ISIS are just ways of it manifesting as it’s forced by the constraints that the current degree of civilisation imposes on them. Hopefully it won’t be centuries of these “attacks”, but the historical data is against us.

What’s most frustrating to people like me is that education is something so universally accessible nowadays, and it makes obsolete pretty much every beneficial effect of holding a religious belief, be it christian or islam, yet there are so many people around who exhibit their religiousness with such pride almost in spite of it all. And really when it’s all said and done, both christianity and islam are just one more religion, each tacked onto the plethora of religions that have been seen across the face of this Earth, and each of them born out of the same desire to control others. Going back to prehistoric times, it was brute force that determined who had control over whom, until one smarter guy decided he was in touch with (a) god and built around himself the numbers that would exercise control over brute force while he, himself, would control those numbers through mysticism and dogma… And goddammit, that’s exactly how both christianity and islam evolved as well. There is no deeper truth in the main books of the two faiths that is not self evident and once you take all that away (as little as it is) all you’re left is a dogmatic set of rules that are used to dictate and enforce control over the masses and a promise of an afterlife of glory which is nothing but a recruiting tool for the burdened and embittered masses. It’s such a fucking simple case of “a bird in hand is worth two in the bush” that I can’t help but wonder why the hell does any of the above religions still have so much success in this day and age?

How can we not realise that the human potential is almost infinite when regarded relatively to the way we live now by using about 20% of our brains over our entire life? Just imagine what a change in perspective through education and knowledge civilisation managed to bring about in 336 years from the whole universe beginning at Cabo da Roca in Portugal and ending at Nossapu-misaki in Japan as late as 1633 when Galileo Galilei was forced to recant his support of helio-centrism under the threat of death, to the whole world watching live at the same time as humans landed on the Moon in 1969 which, compared with the technology we have available today, might as well have been done with slings and arrows. Yet, in spite all of this historical evidence that humanity will always move forward and better itself when it focuses on education and research and will always move backwards whenever it focuses on dogma there are those that still go around and kill people in the name of their god, and other idiots, just as dangerous even though not as lethal will push for creationism to be taught in schools and doubt the existence of dinosaurs.

To me there’s no difference between religious fundamentalists. I don’t care if they worship with icons, crosses, rosary beads or kneeling towards Mecca, they will always breed hatred, chaos and regression of human civilisation. From a stupid dude who thinks he’s testifying to God’s glory on Survivor with his performance in an idiotic game, to the beasts that flew the planes into the World Trade Center (there’s no holiday season that doesn’t get at least one viewing of Home Alone 2…), to the beasts that perpetrated the killings at the Charlie Hebdo HQ , fundamentally there is no difference between them. And to move past the nowadays into the depths of history, there’s no difference between the people above and famous figures like Himmler, Hitler, Arnaud Almaric (mentioned above) and each and everyone involved in the inquisition or the Salem witch trials.

I don’t care if one person feels the need to have a relationship with a higher power or deity as long as their beliefs don’t affect others, either via proselytism, either via direct violent intrusions. I’d like to imagine what one day would be on the face of this Earth where everyone would live accepting the finality of their own mortality without any after life sugarcoating and while I surmise I don’t have the brainpower to do it, I still think it’d be the perfect definition of utopia.

Anunțuri
  1. Ianuarie 10, 2015 la 12:04 am

    Newton era creştin, chiar unul mistic, aş zice.
    Fondatorii Americii erau creştini, un pic fundamentalişti, aş zice.
    Nici Einstein n-aş zice că a fost ateu. Dar Hitler şi Stalin sigur au fost atei.
    Lucrurile sunt un pic mai complicate cu religiile astea…

    • Ianuarie 10, 2015 la 10:39 am

      Hitler era creștin, nu ateu, chiar dacă s’a retras din a mai participa la slujbe mai tîrziu în viață cel puțin în perioada ascensiunii sale către putere s’a bazat pe un fundamentalism creștin. Mein Kampf este si el scris sub semnul providenței de a fi „alesul lui Dumnezeu”.
      Cât despre Legiunea Arhanghelului Mihail, nu cred că merită să dezbatem.
      În orice caz, nu despre asta era vorba în articol, ci despre folosirea religiei pentru a dezumaniza oamenii care nu’i aparțin (lucru făcut din plin de nazism). Sigur că și ateii au făcut-o folosindu’și propria doctrină uneori, mai ales în combinație cu comunismul, și chiar și ortodocșii pe stil nou au făcut-o la noi în țară cu ortodocșii pe stil vechi prin anii 20-30 ai secolului trecut.
      Sper că s’a înțeles că nu am nimic nici cu creștinii (de orice nominație), nici cu musulmanii, atîta vreme cât este vorba și la unii și la ceilalți de curente moderate. Sunt botezat ortodox și încă nu m’am declarat ateu pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, lucrurile sunt un pic mai complicate cu religiile astea.
      Reiterez însă, ceea ce am spus la final, nu sunt împotriva unei relații personale cu divinitatea atîta vreme cât ea rămîne personală și nu afectează pe nimeni altcineva, fie prin prozelitism, fie prin intruziuni violente și încălcarea drepturilor altor oameni.

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: